{"id":317,"date":"2017-02-23T15:33:36","date_gmt":"2017-02-23T13:33:36","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.georgebaciu.pro\/?p=317"},"modified":"2017-03-02T12:08:43","modified_gmt":"2017-03-02T10:08:43","slug":"sisteme-de-operare-moderne-p2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/?p=317","title":{"rendered":"Sisteme de operare moderne, pII"},"content":{"rendered":"

User Interaction management<\/span><\/h3>\n

Acest rol este vital pentru dezvoltarea \u0219i longevitatea unui OS. Dac\u0103 utilizatorii nu pot intrac\u021biona eficient cu sistemul atunci ei nu vor mai intrac\u021biona deloc. Gadget-urile smart \u0219i-au luat av\u00eent DOAR DUP\u0102 ce a ap\u0103rut o interfa\u021b\u0103 prietenoas\u0103. Unii afirm\u0103 c\u0103 acel scroll gesture<\/em> a simplificat suficient lucrurile pentru user. Nu e adev\u0103rat, dar gestures<\/em> au o greutate mare \u00een adoptarea smart-X-urilor.<\/p>\n

De\u0219i toat\u0103 lumea a fost de acord, \u00eenc\u0103 de la inventarea fotografiei, c\u0103 o imagine face c\u00eet o mie de cuvinte, interfa\u021ba grafic\u0103 de interac\u021biune cu un computer s-a n\u0103scut destul de greu. Chiar dac\u0103 hardware-ul a permis-o relativ repede (de la \u00eenceputul anilor 1970), doar pe la jum\u0103tatea deceniului opt (dup\u0103 lupte seculare \u00een ani-tehnologici) interfa\u021ba grafic\u0103 a devenit suportat\u0103 pe sisteme. Motivul invocat va fi fost costul, dar eu cred c\u0103 e ceva mai ad\u00eenc, psihanalizabil, legat de cast\u0103 – it-i\u0219tii cu hieroglifele lor urmau avoca\u021bii cu avoc\u0103\u021beasca lor sau contabilii cu contabiliceasca lor. Gre\u0219eal\u0103 fatal\u0103, azi miliardele se fac din accesibilitatea publicului larg la tehnologie.<\/p>\n

Cerin\u021bele moderne ale UI sunt legate de user experience, multi user \u0219i remote acces. Remote acces<\/em> este mai mult legat\u0103 de Communication Management, dar at\u00eern\u0103 greu \u00een balan\u021b\u0103 modul cum interac\u021bionezi remote cu un sistem.<\/p>\n

Communication management<\/span><\/h3>\n

La \u00eenceputurile erei noastre computerul era suficient sie \u00eensu\u0219i. Dac\u0103 mai avea \u0219i o imprimant\u0103 legat\u0103 la un port intern era o unealt\u0103 \u0219i mai folositoare. Odat\u0103 cu cre\u0219terea cantit\u0103\u021bii de date (\u00een lume datele se dublez\u0103 la fiecare doi ani) a existat nevoia comunic\u0103rii \u00eentre computere. Bumul tehnologic de ast\u0103zi se datoreaz\u0103 proiect\u0103rii ini\u021biale corecte a acestui rol. Au creat protocoale de comunica\u021bie at\u00eet de bune \u00eenc\u00eet tehnologii care nu existau \u00een momentul proiect\u0103rii au fost integrate foarte u\u0219or, natural, \u00een sistem. Cel mai bun exemplu sunt tehnologiile wireless care nu existau \u00een anii 1970 cind au creat protocolul TCP\/IP \u0219i care apoi au folosite \u00eempreun\u0103 natural, f\u0103r\u0103 eforturi de integrare.<\/p>\n

Succesul acestui model s-a bazat pe abstractizarea diferitelor func\u021bii necesare \u00eentr-o comunicare, de la transport – mediu de comunicare, protocol, p\u00een\u0103 la limbaj \u0219i application specific<\/em>. Modelul teoretic (diferit de practica curent\u0103) este numit Open Systems Interconection (aka OSI model). El identific\u0103 \u0219apte nivele\/layere: physical, data link, network, transport, session, presentation \u0219i application. \u00cen practic\u0103 au mai ap\u0103rut diverse nevoi pe care modelul standard nu le-a prev\u0103zut, ca VLANuri, VPNuri sau transport criptat (altceva dec\u00eet datele criptate), dar cum \u00een IT practica primeaz\u0103 acestea au fost \u00eenghesuite \u00een OSI (cu b\u0103t\u0103i de cap doar pentru teoreticieni).<\/p>\n

Comunicarea \u00eentre sisteme difer\u0103 esen\u021bial de comunicarea \u00eentre obiecte descris\u0103 \u00een capitolul Object Management prin natura tipului de comunicare. \u00cen primul caz sistemele sunt procupate de leg\u0103tur\u0103 \u0219i transport, pentru ele datele transportate fiind necunoscute, iar \u00een al doilea tip de interac\u021biune – aplica\u021biile cunosc serviciile pe care le consum\u0103, dar nu le pas\u0103 cum ajung la ele. \u00cen mod ideal cele dou\u0103 nu se intersecteaz\u0103, dar \u00een practic\u0103 acestea se suprapun \u00een nenum\u0103rarte sisteme. Cel mai bun exempl este storage-ul. Ini\u021bial, era treaba unei aplica\u021bii (de tip serviciu, dar de nivel superior) s\u0103 dea acces la storage (printr-un protocol special de acces, SMB, NFS, FTP) unui sistem remote, azi storage-ul poate fi virtualizat printr-un seviciu de nivel inferior al sistemului, a\u0219a \u00eenc\u00eet datele s\u0103 stea \u00een toat\u0103 lumea \u0219i aplica\u021biile care-l folosesc s\u0103 naib\u0103 habar pe unde sunt dale lor<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

User Interaction management Acest rol este vital pentru dezvoltarea \u0219i longevitatea unui OS. Dac\u0103 utilizatorii nu pot intrac\u021biona eficient cu sistemul atunci ei nu vor mai intrac\u021biona deloc. Gadget-urile smart \u0219i-au luat av\u00eent DOAR DUP\u0102 ce a ap\u0103rut o interfa\u021b\u0103 prietenoas\u0103. Unii afirm\u0103 c\u0103 acel scroll gesture a simplificat suficient lucrurile pentru user. Nu e […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4,7,9],"tags":[21,17],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/317"}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=317"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/317\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":326,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/317\/revisions\/326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.georgebaciu.pro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}